Cu cine ţi-ai dori să joci Metin2 Last Fight?
- Metin2 Rodnia
- Membru activ
- Mesaje: 237
- Membru din: Joi Aug 04, 2016 11:31 am
- Status: Only God Can Judge Me
- Regat: Roşu
- Caracter: Sura
Doar o combinatie pe aici ))
- Zkdon
- Jucător
- Mesaje: 11
- Membru din: Lun Iul 24, 2017 1:04 am
- Oraş: AB
- Regat: Roşu
- Caracter: Ninja
- Breaslă: AbuDhabi
Singuratatea este sentimentul dureros care rezulta din discrepanta intre relatiile sociale ideale si cele percepute de catre o persoana, adica atunci cand relatiile sociale ale cuiva sunt percepute ca fiind mai putin satisfacatoare decat ceea ce este de dorit. Aceasta perspectiva evidentiaza clar faptul ca singuratatea nu este sinonima cu a fi singur, dar nici a fi cu altii nu garanteaza protectia in fata sentimentului singuratatii.
In ciuda acordului general asupra definitiei singuratatii, aceasta este conceputa in diferite moduri. O teorie sustine ca unele deficiente specifice ale relatiilor sociale contribuie la anumite tipuri de sentimente de singuratate. De exemplu, lipsa de implicare intr-o retea sociala, lipsa unui scop clar, plictiseala, excluderea pot fi asociate cu aceste sentimente. De asemenea, lipsa unui atasament fata de o persoana de incredere (de exemplu, un partener de cuplu) este asociata cu sentimente de singuratate emotionala, cum ar fi anxietate, dezamagire, insecuritate.
Studiile recente au aratat ca aceste sentimente nu sunt asociate exclusiv cu anumite tipuri de relatii; cu toate acestea, casatoria, de exemplu, serveste ca functie integratoare social care diminueaza sentimentele de singuratate atat sociala, cat si emotionala, mai ales pentru femei.
O alta teorie sustine ca singuratatea apare din cauza deficitelor in ceea ce priveste competentele sociale si trasaturile de personalitate care afecteaza formarea si mentinerea de relatii sociale. Cercetarile asupra aptitudinilor sociale au aratat ca singuratatea este asociata mai mult cu o concentrare mai mare asupra propriei persoane si mai putin asupra partenerilor, o lipsa de auto-dezvaluire in fata prietenilor (in special, in randul femeilor) si o participare sociala la grupuri organizate (in special, in randul barbatilor).
Cercetarile in ceea ce piveste trasaturile de personalitate au evidentiat o asociere intre sentimentul singuratatii si timiditate, nevroza, simptome depresive, stima de sine scazuta, pesimism, constiinciozitate redusa si lipsa de agreabilitate. Asociatiile intre aceste caracteristici au dus uneori la o confuzie conceptuala intre singuratate si depresie, saracie sociala, introversiune si/sau nevroza.
Ultimele cercetarile arata totusi ca singuratatea este independenta de aceste caracteristici. Mai mult decat atat, efectele singuratatii asupra sanatatii nu sunt in general explicate de caracteristicile comportamentale si de personalitate cu care este asociata singuratatea, indicand faptul ca aceasta poate fi un factor de risc psiho-social. Singuratatea este aversiva, dar nu este neaparat un lucru rau. Sentimentele aversive sunt legate de adaptare, deoarece aceasta motiveaza repararea sau inlocuirea conexiunilor sociale.
Aproximativ 48% din variabilitatea nivelurilor de singuratate se poate explica prin tendintele mostenite de a experimenta singuratatea. Genele care stau la baza singuratati nu actioneaza singure, ci sunt aduse in prim-plan de interactiunea cu mediul. Prejudecatile genetice ale unor oameni in ceea ce priveste suferinta ca reactie la izolarea sociala ori la respingere sau inclinatia lor de a extrage “nutrienti” sociali din mediu ajuta la a determina daca un context social dat poate da nastere sau poate intensifica sentimentul singuratatii.
Exista unele situatii sociale asociate destul de uniform cu o tendina crescuta spre singuratate. De exemplu, casatoria este asociata cu cele mai mici niveluri de snguratate, nivele din ce in ce mai ridicate fiind inregistrate printre cei care au experimentat divort si vaduvie.
Unii factori situationali, cum ar fi schimbarea domiciliului, pot influenta disponibilitatea catre oportunitati sociale. Calitatea relatiilor sociale este un predictor mai puternic pentru singuratate decat existenta sau cantitatea contactelor sociale. Relatiile care ofera siguranta, confort, incredere, placere, chiar daca interactiunile sunt rare, sunt mult mai eficiente in ceea ce priveste prevenirea sentimentelor de singuratate, decat interactiunile frecvente si numeroase. Chiar si in casatorie, calitatea relatiei determina gradul de protectie impotriva singuratatii.
Cand sentimentele de singuratate pun stapanire pe viata unui om, acesta devine prizonier intr-o bucla de asteptari negative si interpretari. Provocarea, in acest caz, consta in reincadrarea si redirectionarea perceptiilor sociale catre o conectare sociala semnificativa. Din fericire, aceeasi bucla care permite persoanelor sa construiasca o realitate negativa poate fi redirectionata pentru a construi o realitate mai obiectiva.
Atunci cand indivizii se simt mai conectati din punct de vedere social, se dezvolta o constelatie de stari si dispozitii care le imbogateste viata nu numai cantitativ, ci si calitativ. Acest lucru ar putea fi deosebit de important avand in vedere consecintele sentimentelor de singuratate asupra sanatatii. Singuratatea a fost asociata cu modificari in modul de functionare a sistemului cardiovascular, endocrin si imunitar. De asemenea, un model teoretic recent a evidentiat faptul ca sentimentul singuratatii accelereaza declinul in capacitatea de adaptare a individului, in functie de varsta.
EU AM SCRIS
In ciuda acordului general asupra definitiei singuratatii, aceasta este conceputa in diferite moduri. O teorie sustine ca unele deficiente specifice ale relatiilor sociale contribuie la anumite tipuri de sentimente de singuratate. De exemplu, lipsa de implicare intr-o retea sociala, lipsa unui scop clar, plictiseala, excluderea pot fi asociate cu aceste sentimente. De asemenea, lipsa unui atasament fata de o persoana de incredere (de exemplu, un partener de cuplu) este asociata cu sentimente de singuratate emotionala, cum ar fi anxietate, dezamagire, insecuritate.
Studiile recente au aratat ca aceste sentimente nu sunt asociate exclusiv cu anumite tipuri de relatii; cu toate acestea, casatoria, de exemplu, serveste ca functie integratoare social care diminueaza sentimentele de singuratate atat sociala, cat si emotionala, mai ales pentru femei.
O alta teorie sustine ca singuratatea apare din cauza deficitelor in ceea ce priveste competentele sociale si trasaturile de personalitate care afecteaza formarea si mentinerea de relatii sociale. Cercetarile asupra aptitudinilor sociale au aratat ca singuratatea este asociata mai mult cu o concentrare mai mare asupra propriei persoane si mai putin asupra partenerilor, o lipsa de auto-dezvaluire in fata prietenilor (in special, in randul femeilor) si o participare sociala la grupuri organizate (in special, in randul barbatilor).
Cercetarile in ceea ce piveste trasaturile de personalitate au evidentiat o asociere intre sentimentul singuratatii si timiditate, nevroza, simptome depresive, stima de sine scazuta, pesimism, constiinciozitate redusa si lipsa de agreabilitate. Asociatiile intre aceste caracteristici au dus uneori la o confuzie conceptuala intre singuratate si depresie, saracie sociala, introversiune si/sau nevroza.
Ultimele cercetarile arata totusi ca singuratatea este independenta de aceste caracteristici. Mai mult decat atat, efectele singuratatii asupra sanatatii nu sunt in general explicate de caracteristicile comportamentale si de personalitate cu care este asociata singuratatea, indicand faptul ca aceasta poate fi un factor de risc psiho-social. Singuratatea este aversiva, dar nu este neaparat un lucru rau. Sentimentele aversive sunt legate de adaptare, deoarece aceasta motiveaza repararea sau inlocuirea conexiunilor sociale.
Aproximativ 48% din variabilitatea nivelurilor de singuratate se poate explica prin tendintele mostenite de a experimenta singuratatea. Genele care stau la baza singuratati nu actioneaza singure, ci sunt aduse in prim-plan de interactiunea cu mediul. Prejudecatile genetice ale unor oameni in ceea ce priveste suferinta ca reactie la izolarea sociala ori la respingere sau inclinatia lor de a extrage “nutrienti” sociali din mediu ajuta la a determina daca un context social dat poate da nastere sau poate intensifica sentimentul singuratatii.
Exista unele situatii sociale asociate destul de uniform cu o tendina crescuta spre singuratate. De exemplu, casatoria este asociata cu cele mai mici niveluri de snguratate, nivele din ce in ce mai ridicate fiind inregistrate printre cei care au experimentat divort si vaduvie.
Unii factori situationali, cum ar fi schimbarea domiciliului, pot influenta disponibilitatea catre oportunitati sociale. Calitatea relatiilor sociale este un predictor mai puternic pentru singuratate decat existenta sau cantitatea contactelor sociale. Relatiile care ofera siguranta, confort, incredere, placere, chiar daca interactiunile sunt rare, sunt mult mai eficiente in ceea ce priveste prevenirea sentimentelor de singuratate, decat interactiunile frecvente si numeroase. Chiar si in casatorie, calitatea relatiei determina gradul de protectie impotriva singuratatii.
Cand sentimentele de singuratate pun stapanire pe viata unui om, acesta devine prizonier intr-o bucla de asteptari negative si interpretari. Provocarea, in acest caz, consta in reincadrarea si redirectionarea perceptiilor sociale catre o conectare sociala semnificativa. Din fericire, aceeasi bucla care permite persoanelor sa construiasca o realitate negativa poate fi redirectionata pentru a construi o realitate mai obiectiva.
Atunci cand indivizii se simt mai conectati din punct de vedere social, se dezvolta o constelatie de stari si dispozitii care le imbogateste viata nu numai cantitativ, ci si calitativ. Acest lucru ar putea fi deosebit de important avand in vedere consecintele sentimentelor de singuratate asupra sanatatii. Singuratatea a fost asociata cu modificari in modul de functionare a sistemului cardiovascular, endocrin si imunitar. De asemenea, un model teoretic recent a evidentiat faptul ca sentimentul singuratatii accelereaza declinul in capacitatea de adaptare a individului, in functie de varsta.
EU AM SCRIS
"Singurătatea este un iad pentru cel care încearcă să scape de ea; în acelaşi timp, e o fericire pentru pustnicul care se ascunde."
îmi place de tine.AXU scrie:Singuratatea este sentimentul dureros care rezulta din discrepanta intre relatiile sociale ideale şi cele percepute de catre o persoana, adica atunci cand relatiile sociale ale cuiva sunt percepute ca fiind mai putin satisfacatoare decat ceea ce este de dorit. Aceasta perspectiva evidentiaza clar faptul ca singuratatea nu este sinonima cu a fi singur, dar nici a fi cu altii nu garanteaza protectia în fata sentimentului singuratatii.
în ciuda acordului general asupra definitiei singuratatii, aceasta este conceputa în diferite moduri. O teorie sustine ca unele deficiente specifice ale relatiilor sociale contribuie la anumite tipuri de sentimente de singuratate. De exemplu, lipsa de implicare intr-o retea sociala, lipsa unui scop clar, plictiseala, excluderea pot fi asociate cu aceste sentimente. De asemenea, lipsa unui atasament fata de o persoana de incredere (de exemplu, un partener de cuplu) este asociata cu sentimente de singuratate emotionala, cum ar fi anxietate, dezamagire, insecuritate.
Studiile recente au aratat ca aceste sentimente nu sunt asociate exclusiv cu anumite tipuri de relatii; cu toate acestea, casatoria, de exemplu, serveste ca functie integratoare social care diminueaza sentimentele de singuratate atat sociala, cat şi emotionala, mai ales pentru femei.
O alta teorie sustine ca singuratatea apare din cauza deficitelor în ceea ce priveste competentele sociale şi trasaturile de personalitate care afecteaza formarea şi mentinerea de relatii sociale. Cercetarile asupra aptitudinilor sociale au aratat ca singuratatea este asociata mai mult cu o concentrare mai mare asupra propriei persoane şi mai putin asupra partenerilor, o lipsa de auto-dezvaluire în fata prietenilor (în special, în randul femeilor) şi o participare sociala la grupuri organizate (în special, în randul barbatilor).
Cercetarile în ceea ce piveste trasaturile de personalitate au evidentiat o asociere intre sentimentul singuratatii şi timiditate, nevroza, simptome depresive, stima de sine scazuta, pesimism, constiinciozitate redusa şi lipsa de agreabilitate. Asociatiile intre aceste caracteristici au dus uneori la o confuzie conceptuala intre singuratate şi depresie, saracie sociala, introversiune şi/sau nevroza.
Ultimele cercetarile arata totusi ca singuratatea este independenta de aceste caracteristici. Mai mult decat atat, efectele singuratatii asupra sanatatii nu sunt în general explicate de caracteristicile comportamentale şi de personalitate cu care este asociata singuratatea, indicand faptul ca aceasta poate fi un factor de risc psiho-social. Singuratatea este aversiva, dar nu este neaparat un lucru rau. Sentimentele aversive sunt legate de adaptare, deoarece aceasta motiveaza repararea sau inlocuirea conexiunilor sociale.
Aproximativ 48% din variabilitatea nivelurilor de singuratate se poate explica prin tendintele mostenite de a experimenta singuratatea. Genele care stau la baza singuratati nu actioneaza singure, ci sunt aduse în prim-plan de interactiunea cu mediul. Prejudecatile genetice ale unor oameni în ceea ce priveste suferinta ca reactie la izolarea sociala ori la respingere sau inclinatia lor de a extrage “nutrienti” sociali din mediu ajuta la a determina daca un context social dat poate da nastere sau poate intensifica sentimentul singuratatii.
Exista unele situatii sociale asociate destul de uniform cu o tendina crescuta spre singuratate. De exemplu, casatoria este asociata cu cele mai mici niveluri de snguratate, nivele din ce în ce mai ridicate fiind inregistrate printre cei care au experimentat divort şi vaduvie.
Unii factori situationali, cum ar fi schimbarea domiciliului, pot influenta disponibilitatea catre oportunitati sociale. Calitatea relatiilor sociale este un predictor mai puternic pentru singuratate decat existenta sau cantitatea contactelor sociale. Relatiile care ofera siguranta, confort, incredere, placere, chiar daca interactiunile sunt rare, sunt mult mai eficiente în ceea ce priveste prevenirea sentimentelor de singuratate, decat interactiunile frecvente şi numeroase. Chiar şi în casatorie, calitatea relatiei determina gradul de protectie impotriva singuratatii.
Cand sentimentele de singuratate pun stapanire pe viata unui om, acesta devine prizonier intr-o bucla de asteptari negative şi interpretari. Provocarea, în acest caz, consta în reincadrarea şi redirectionarea perceptiilor sociale catre o conectare sociala semnificativa. Din fericire, aceeasi bucla care permite persoanelor sa construiasca o realitate negativa poate fi redirectionata pentru a construi o realitate mai obiectiva.
Atunci cand indivizii se simt mai conectati din punct de vedere social, se dezvolta o constelatie de stari şi dispozitii care le imbogateste viata nu numai cantitativ, ci şi calitativ. Acest lucru ar putea fi deosebit de important avand în vedere consecintele sentimentelor de singuratate asupra sanatatii. Singuratatea a fost asociata cu modificari în modul de functionare a sistemului cardiovascular, endocrin şi imunitar. De asemenea, un model teoretic recent a evidentiat faptul ca sentimentul singuratatii accelereaza declinul în capacitatea de adaptare a individului, în functie de vârsta.
EU AM SCRIS
- Zkdon
- Jucător
- Mesaje: 11
- Membru din: Lun Iul 24, 2017 1:04 am
- Oraş: AB
- Regat: Roşu
- Caracter: Ninja
- Breaslă: AbuDhabi
Ce draguuuutMaria scrie:îmi place de tine.AXU scrie:Singuratatea este sentimentul dureros care rezulta din discrepanta intre relatiile sociale ideale şi cele percepute de catre o persoana, adica atunci cand relatiile sociale ale cuiva sunt percepute ca fiind mai putin satisfacatoare decat ceea ce este de dorit. Aceasta perspectiva evidentiaza clar faptul ca singuratatea nu este sinonima cu a fi singur, dar nici a fi cu altii nu garanteaza protectia în fata sentimentului singuratatii.
în ciuda acordului general asupra definitiei singuratatii, aceasta este conceputa în diferite moduri. O teorie sustine ca unele deficiente specifice ale relatiilor sociale contribuie la anumite tipuri de sentimente de singuratate. De exemplu, lipsa de implicare intr-o retea sociala, lipsa unui scop clar, plictiseala, excluderea pot fi asociate cu aceste sentimente. De asemenea, lipsa unui atasament fata de o persoana de incredere (de exemplu, un partener de cuplu) este asociata cu sentimente de singuratate emotionala, cum ar fi anxietate, dezamagire, insecuritate.
Studiile recente au aratat ca aceste sentimente nu sunt asociate exclusiv cu anumite tipuri de relatii; cu toate acestea, casatoria, de exemplu, serveste ca functie integratoare social care diminueaza sentimentele de singuratate atat sociala, cat şi emotionala, mai ales pentru femei.
O alta teorie sustine ca singuratatea apare din cauza deficitelor în ceea ce priveste competentele sociale şi trasaturile de personalitate care afecteaza formarea şi mentinerea de relatii sociale. Cercetarile asupra aptitudinilor sociale au aratat ca singuratatea este asociata mai mult cu o concentrare mai mare asupra propriei persoane şi mai putin asupra partenerilor, o lipsa de auto-dezvaluire în fata prietenilor (în special, în randul femeilor) şi o participare sociala la grupuri organizate (în special, în randul barbatilor).
Cercetarile în ceea ce piveste trasaturile de personalitate au evidentiat o asociere intre sentimentul singuratatii şi timiditate, nevroza, simptome depresive, stima de sine scazuta, pesimism, constiinciozitate redusa şi lipsa de agreabilitate. Asociatiile intre aceste caracteristici au dus uneori la o confuzie conceptuala intre singuratate şi depresie, saracie sociala, introversiune şi/sau nevroza.
Ultimele cercetarile arata totusi ca singuratatea este independenta de aceste caracteristici. Mai mult decat atat, efectele singuratatii asupra sanatatii nu sunt în general explicate de caracteristicile comportamentale şi de personalitate cu care este asociata singuratatea, indicand faptul ca aceasta poate fi un factor de risc psiho-social. Singuratatea este aversiva, dar nu este neaparat un lucru rau. Sentimentele aversive sunt legate de adaptare, deoarece aceasta motiveaza repararea sau inlocuirea conexiunilor sociale.
Aproximativ 48% din variabilitatea nivelurilor de singuratate se poate explica prin tendintele mostenite de a experimenta singuratatea. Genele care stau la baza singuratati nu actioneaza singure, ci sunt aduse în prim-plan de interactiunea cu mediul. Prejudecatile genetice ale unor oameni în ceea ce priveste suferinta ca reactie la izolarea sociala ori la respingere sau inclinatia lor de a extrage “nutrienti” sociali din mediu ajuta la a determina daca un context social dat poate da nastere sau poate intensifica sentimentul singuratatii.
Exista unele situatii sociale asociate destul de uniform cu o tendina crescuta spre singuratate. De exemplu, casatoria este asociata cu cele mai mici niveluri de snguratate, nivele din ce în ce mai ridicate fiind inregistrate printre cei care au experimentat divort şi vaduvie.
Unii factori situationali, cum ar fi schimbarea domiciliului, pot influenta disponibilitatea catre oportunitati sociale. Calitatea relatiilor sociale este un predictor mai puternic pentru singuratate decat existenta sau cantitatea contactelor sociale. Relatiile care ofera siguranta, confort, incredere, placere, chiar daca interactiunile sunt rare, sunt mult mai eficiente în ceea ce priveste prevenirea sentimentelor de singuratate, decat interactiunile frecvente şi numeroase. Chiar şi în casatorie, calitatea relatiei determina gradul de protectie impotriva singuratatii.
Cand sentimentele de singuratate pun stapanire pe viata unui om, acesta devine prizonier intr-o bucla de asteptari negative şi interpretari. Provocarea, în acest caz, consta în reincadrarea şi redirectionarea perceptiilor sociale catre o conectare sociala semnificativa. Din fericire, aceeasi bucla care permite persoanelor sa construiasca o realitate negativa poate fi redirectionata pentru a construi o realitate mai obiectiva.
Atunci cand indivizii se simt mai conectati din punct de vedere social, se dezvolta o constelatie de stari şi dispozitii care le imbogateste viata nu numai cantitativ, ci şi calitativ. Acest lucru ar putea fi deosebit de important avand în vedere consecintele sentimentelor de singuratate asupra sanatatii. Singuratatea a fost asociata cu modificari în modul de functionare a sistemului cardiovascular, endocrin şi imunitar. De asemenea, un model teoretic recent a evidentiat faptul ca sentimentul singuratatii accelereaza declinul în capacitatea de adaptare a individului, în functie de vârsta.
EU AM SCRIS
"Singurătatea este un iad pentru cel care încearcă să scape de ea; în acelaşi timp, e o fericire pentru pustnicul care se ascunde."
ba du-te dracu zici ca ai boala cainilor nervosiZkdon scrie:Ce draguuuutMaria scrie:îmi place de tine.AXU scrie:Singuratatea este sentimentul dureros care rezulta din discrepanta intre relatiile sociale ideale şi cele percepute de catre o persoana, adica atunci cand relatiile sociale ale cuiva sunt percepute ca fiind mai putin satisfacatoare decat ceea ce este de dorit. Aceasta perspectiva evidentiaza clar faptul ca singuratatea nu este sinonima cu a fi singur, dar nici a fi cu altii nu garanteaza protectia în fata sentimentului singuratatii.
în ciuda acordului general asupra definitiei singuratatii, aceasta este conceputa în diferite moduri. O teorie sustine ca unele deficiente specifice ale relatiilor sociale contribuie la anumite tipuri de sentimente de singuratate. De exemplu, lipsa de implicare intr-o retea sociala, lipsa unui scop clar, plictiseala, excluderea pot fi asociate cu aceste sentimente. De asemenea, lipsa unui atasament fata de o persoana de incredere (de exemplu, un partener de cuplu) este asociata cu sentimente de singuratate emotionala, cum ar fi anxietate, dezamagire, insecuritate.
Studiile recente au aratat ca aceste sentimente nu sunt asociate exclusiv cu anumite tipuri de relatii; cu toate acestea, casatoria, de exemplu, serveste ca functie integratoare social care diminueaza sentimentele de singuratate atat sociala, cat şi emotionala, mai ales pentru femei.
O alta teorie sustine ca singuratatea apare din cauza deficitelor în ceea ce priveste competentele sociale şi trasaturile de personalitate care afecteaza formarea şi mentinerea de relatii sociale. Cercetarile asupra aptitudinilor sociale au aratat ca singuratatea este asociata mai mult cu o concentrare mai mare asupra propriei persoane şi mai putin asupra partenerilor, o lipsa de auto-dezvaluire în fata prietenilor (în special, în randul femeilor) şi o participare sociala la grupuri organizate (în special, în randul barbatilor).
Cercetarile în ceea ce piveste trasaturile de personalitate au evidentiat o asociere intre sentimentul singuratatii şi timiditate, nevroza, simptome depresive, stima de sine scazuta, pesimism, constiinciozitate redusa şi lipsa de agreabilitate. Asociatiile intre aceste caracteristici au dus uneori la o confuzie conceptuala intre singuratate şi depresie, saracie sociala, introversiune şi/sau nevroza.
Ultimele cercetarile arata totusi ca singuratatea este independenta de aceste caracteristici. Mai mult decat atat, efectele singuratatii asupra sanatatii nu sunt în general explicate de caracteristicile comportamentale şi de personalitate cu care este asociata singuratatea, indicand faptul ca aceasta poate fi un factor de risc psiho-social. Singuratatea este aversiva, dar nu este neaparat un lucru rau. Sentimentele aversive sunt legate de adaptare, deoarece aceasta motiveaza repararea sau inlocuirea conexiunilor sociale.
Aproximativ 48% din variabilitatea nivelurilor de singuratate se poate explica prin tendintele mostenite de a experimenta singuratatea. Genele care stau la baza singuratati nu actioneaza singure, ci sunt aduse în prim-plan de interactiunea cu mediul. Prejudecatile genetice ale unor oameni în ceea ce priveste suferinta ca reactie la izolarea sociala ori la respingere sau inclinatia lor de a extrage “nutrienti” sociali din mediu ajuta la a determina daca un context social dat poate da nastere sau poate intensifica sentimentul singuratatii.
Exista unele situatii sociale asociate destul de uniform cu o tendina crescuta spre singuratate. De exemplu, casatoria este asociata cu cele mai mici niveluri de snguratate, nivele din ce în ce mai ridicate fiind inregistrate printre cei care au experimentat divort şi vaduvie.
Unii factori situationali, cum ar fi schimbarea domiciliului, pot influenta disponibilitatea catre oportunitati sociale. Calitatea relatiilor sociale este un predictor mai puternic pentru singuratate decat existenta sau cantitatea contactelor sociale. Relatiile care ofera siguranta, confort, incredere, placere, chiar daca interactiunile sunt rare, sunt mult mai eficiente în ceea ce priveste prevenirea sentimentelor de singuratate, decat interactiunile frecvente şi numeroase. Chiar şi în casatorie, calitatea relatiei determina gradul de protectie impotriva singuratatii.
Cand sentimentele de singuratate pun stapanire pe viata unui om, acesta devine prizonier intr-o bucla de asteptari negative şi interpretari. Provocarea, în acest caz, consta în reincadrarea şi redirectionarea perceptiilor sociale catre o conectare sociala semnificativa. Din fericire, aceeasi bucla care permite persoanelor sa construiasca o realitate negativa poate fi redirectionata pentru a construi o realitate mai obiectiva.
Atunci cand indivizii se simt mai conectati din punct de vedere social, se dezvolta o constelatie de stari şi dispozitii care le imbogateste viata nu numai cantitativ, ci şi calitativ. Acest lucru ar putea fi deosebit de important avand în vedere consecintele sentimentelor de singuratate asupra sanatatii. Singuratatea a fost asociata cu modificari în modul de functionare a sistemului cardiovascular, endocrin şi imunitar. De asemenea, un model teoretic recent a evidentiat faptul ca sentimentul singuratatii accelereaza declinul în capacitatea de adaptare a individului, în functie de vârsta.
EU AM SCRIS
Poate cineva sa te aduca inapoi la realitate? Da! Tu! Nu-ti risca viata pentru niste fise Nici daca pare c-ai in fata usi inchise
https://www.youtube.com/watch?v=9v_rtaye2yY
https://www.youtube.com/watch?v=9v_rtaye2yY
- Metin2 Private
- Membru veteran
- Mesaje: 1876
- Membru din: Lun Iul 04, 2016 12:31 am
- Oraş: Ma-ta
- Status: ********
- Regat: Roşu
- Caracter: Războinic
- Breaslă: FIŢĂ
Cu mama lu Mary
https://www.youtube.com/watch?v=pptgMvp9uf8
- Keflex Mihai
- Jucător
- Mesaje: 26
- Membru din: Sâm Oct 07, 2017 11:59 pm
Cu mamicile tuturor playerilor , sa imi fac harem !
''RESPECTA SI VEI FI RESPECTAT'' ;)
- Metin2 Aeldra
- Membru avansat
- Mesaje: 794
- Membru din: Joi Iul 13, 2017 8:15 pm
esti de al meuKeflex Mihai scrie:Cu mamicile tuturor playerilor , sa imi fac harem !